Așezat în centrul țării, acolo unde s-au întâlnit dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice românești, Brașovul a fost și rămâne o punte de legătură și de circulație a valorilor materiale și spirituale și o zonă de simbioză între cultura românească și cea a naționalităților conlocuitoare. Prin poziția geografică favorabilă, prin valorile sale naturale și culturale, precum și prin dezvoltarea economică, vechiul burg săsesc sau "Orașul Coroanei" exercită o mare capacitate de atracție atât pentru turiștii români, cât și pentru cei străini.
Brașov
Centrul Vechi
▶ AȘEZARE GEOGRAFICĂ
Situat în centrul țării, județul Brașov ocupă cea mai mare parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș, unitățile de relief având altitudini cuprinse între 400 și 2544 m. Zona dealurilor subcarpatice și zona montană ocupă aproape jumătate din teritoriul județului, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Bârsei, Făgărașului și platoul Hârtibaciului.
Municipiul Brașov, reședința județului, situat la o altitudinea medie de 625 m, este așezat în depresiunea Bârsei, în curbura Carpaților, la poalele masivelor Piatra Mare și Postăvarul, străjuit din trei părți de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) și Dealul Cetății.
▶
CLIMA
Clima județului Brașov are un specific temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziție între clima temperată de tip oceanic și clima temperată de tip continental: mai umedă și mai răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în depresiune.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 6-7 °C. Numărul zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an, iar cel al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. La nivelul municipiului, cantitatea medie anuală de precipitații este de 124,8% mc, iar durata medie anuală a stratului de zăpadă este de 70,8 zile.
▷ Despre Brașov
▶
ISTORIC
Brașovul a fost atestat documentar prima dată în anul 1235, fiind cel mai important oraș din Transilvania în timpul Evului Mediu și o fortăreață economică în secolele XIV-XVI.
Brașov
Casa Sfatului
Date cronologice:
• Epoca pietrei (neolitic) – primele urme de locuire ale orașului;
• Epoca bronzului – atestată arheologic;
• 1235 – prima atestare documentară în Catalogul Ninivensis cu numele de Corona; Brașovul a mai fost menționat de-a lungul timpului în documente și sub alte denumiri Barasu (1252), Brasu (1271), Braso (1288), Kronstadt și Brass;
• 1377 – Brașovul este confirmat drept centru administrativ, iar în 1379 devine sediul ecleziastic al Ţării Bârsei, numit în primele izvoare Barasu, Burcia, Brasso;
• 1383 – Începe construcția Bisericii Sfânta Maria, încheiată în 1477.
În ultimul sfert al secolului al XIV-lea debutează lucrările la fortificațiile din jurul orașului, finalizate în anul 1646.
Brașov
Panoramă - Centrul Vechi
• 1388 – Prima mențiune a școlii de pe lângă Biserica Sfânta Maria din Brașov;
• 1395 – La Brașov se încheie alianța antiotomană între Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei și Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești;
• 1399 – Prima mențiune documentară a bisericii ortodoxe a românilor din Șcheii Brașovului - Sf. Nicolae;
• 1400 – Cea dintâi invazie turcească din Țara Bârsei, urmată de cea din 1421, când oraşul Brașov este parţial distrus, iar Magistratul este dus în captivitate;
• 1480-1506 – Menționarea lui Gheorghe Grămăticul atestă activitatea didactică românească la Brașov;
• 1486 – Brașovul și Țara Bârsei sunt încadrate în Universitatea Săsească – Universitas Saxonum;
• 1521 – Scrisoarea lui Neacșul din Câmpulung adresată judelui primar al Brașovului – primul document păstrat în limba română;
• 1541 – Proclamarea Principatului Transilvaniei, după căderea Regatului Ungariei sub turci;
• 1542 – Adoptarea religiei lutherane de către populația săsească și maghiară din Brașov;
Brașov
Turnul Măcelarilor și Biserica Neagră
• 1539 – Începutul activității tipografice a umanistului Johannes Honterus, care în 1541 organizează gimnaziul german pe locul mănăstirii Sfânta Ecaterina și în 1547 înființează biblioteca școlară, care adăpostea cea mai mare colecție de cărți din Transilvania;
• 1556-1583 – Activitatea diaconului Coresi, cel mai mare tipograf român din secolul al XVI-lea;
• 1558 – Prima mențiune documentară a școlii maghiare din Brașov;
• 1600 – Mihai Viteazul vizitează Brașovul și convoacă Dieta Transilvaniei aici;
• 1612 – Judele primar Michael Weiss conduce lupta împotriva principelui Gabriel Báthori;
• 1646 – a fost terminat sistemul de fortificare care se compunea din zidul de incintă, dublat sau triplat în zonele expuse, întărit de 28 de turnuri în plan pătrat, opt bastioane și patru porți;
Brașov
Turnul Alb
• 1686 – Transilvania devine parte a Imperiului Habsburgic. În 1688 locuitorii Brașovului se răscoală împotriva noii conduceri a orașului, iar în 1689 are loc incendiul, care provoacă cel mai mare dezastru urbanistic din istoria așezării;
• 1736 – Lucrări edilitare întreprinse de austrieci: se construieşte o şosea spre Ţara Românească prin pasul Timiş;
• 1737 – Piața Sfatului este pavată cu piatră;
• 1776-1782 – a fost construit cel mai reprezentativ edificiu baroc, biserica romano-catolică Sfinții Petru și Pavel;
• Sfârșitul secolului XVII și prima jumătate a secolului XVIII – epoca de înflorire a comerțului românesc la Brașov;
• 1781 – Sunt emise Rescriptul de concivilitate și Edictul de toleranţă religioasă, de către împăratul Iosif al II-lea, prin care românii dobândesc drepturi egale cu celelalte națiuni.
Brașov
Bastionul Tăbăcarilor
• 1784-1787 – este construită Biserica ortodoxă greacă Sf. Treime, primul lăcaș de cult ortodox din Cetatea Brașovului;
• 1804 – Se introduce iluminatul public în Cetate (cu ulei);
• 1823 – se inființează la Brașov prima fabrică – Fabrica de stofe „Wilhelm Scherg&Comp";
• 1835 – este înființată „Casina Română";
• 1838 – apare “Gazeta de Transilvania” şi “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, redactate de George Bariţiu.
• 1851 – a luat ființă primul gimnaziu din Brașov, astăzi Colegiul Național Andrei Șaguna;
• 1854 – Introducerea telegrafului la Brașov;
• 1864 – Construcţia Uzinei de Gaz Aerian;
• 1873 – are loc inaugurarea Gării Brașov, împreună cu prima linie ferată Brașov – Sighișoara;
• 1882 – are loc premiera națională a operetei „Crai Nou" a lui Ciprian Porumbescu;
• 1889 – Primele posturi telefonice la Brașov;
Brașov
Bastionul Țesătorilor
• 1892 – au început să funcționeze primele posturi telefonice la Brașov;
• 1897-1898 Construcţia Palatului Finanţelor, actualul sediu al Primăriei Municipiului Brașov;
• 1916 – Intrarea Armatei Române în Brașov, Dr. Gheorghe Baiulescu fiind primul primar român al orașului. În 1 decembrie 1918 are loc unirea Transilvaniei cu România.
• 7 decembrie 1918 – primarul german dr. Ernst Karl Schnell, alături de reprezentanți ai naționalităților locale a salutat intrarea armatei române în Brașov;
• 15 noiembrie 1987 – are loc revolta muncitorească de la Brașov, prima acțiune fățișă de protest față de sistemul comunist și conducătorul acestuia.
• 21 decembrie 1989 – Brașovul se alătură revoluției începute la Timișoara, eveniment ce avea să marcheze căderea comunismului în România;
• 9 februarie 1992 – Adrian Moruzi devine primul primar ales democratic al Brașovului.
• 17-22 februarie 2013 – La Brașov se organizează FOTE (Festivalul Olimpic de iarnă al Tineretului European), primul eveniment internațional olimpic desfășurat în România.